Rezervaţia „Pădurea Domnească” – guvaierul din lunca Prutului

Rezervaţia “Pădurea Domnească” are o suprafaţă de 6032 hectare, a fost fondată în anul 1993 şi are menirea de a proteja una dintre cele mai bătrîne păduri din lunca Prutului. Administrator al acestui spaţiu unic, amplasat în zona localităţilor Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhneşti, Moara-Domnească, raionul Glodeni şi Chetriş, Călineşti, Drujineni şi Pruteni raionul Făleşti este Agenţia de Stat “Moldsilva”.

Vegetaţia “Pădurii Domneşti” – forestieră, pajiştile de luncă şi vegetaţia acvatică – s-a format în funcţie de condiţiile hidrologice, de soluri şi de alţi factori. Hotărîtoare a fost influenţa regimului apelor Prutului, a sistemelor de gîrle prin care apele Prutului şi rîuşorului Camenca pătrundeau şi alimentau cu ape pădurile, pajiştile, mai ales, în timpul inundaţiilor.

Pădurile se intind pe o suprafaţă de 4976,8 hectare, dintre care o parte mică e ocupată de răchitişuri, care formează zona de contact a spaţiului terestru cu apele Prutului, 455,6 hectare ocupă sălcişurile şi arţarul american, 1081,6 hectare – plopişurile şi 1471,7 ha (26%) – stejărişurile, care cresc pe cele mai ridicate locuri din luncă, la altitudinea de 53–60 m.

În apropierea satului Moara Domnească se află stejari seculari , ce depăşesc vîrsta de 200–250 de ani, unii dintre ei atingînd recordul la înălţime de 30–35 metri şi diametrul tulpinilor de 2 metri. Nicăieri în Moldova nu poate fi întîlnită o atare grupare de arbori seculari, care ne mărturisesc elocvent istoria naturii acestui meleag şi faima de odinioară a pădurilor noastre. După construcţia barajului Costeşti-Stînca, în multe locuri s-a uscat stejarul şi au apărut arboreturi derivate unde domină jugastrul (571,7 hectare).

Pajiştile de luncă mlăştinoase ocupă suprafeţe mici în preajma malurilor şi locurilor de stagnare a apelor. Apa este aproape de suprafaţă. Pajiştile de luncă propriu-zise s-au format pe locuri mai ridicate din luncă, cu soluri bogate şi suprasaturate, umede nesărăturate sau slab sărăturate. Vegetaţia acvatică ocupă suprafeţe mici, în special în cel mai mare bazin acvatic – lacul relict “La Fontal”, cu o suprafaţă de 24,2 hectare. Specificul său constă în faptul că este alimentat de cîteva izvoare ascendente, rare în Moldova, a căror apă are un grad mare de mineralizare.