Prima pagină > Destinații turistice > Rezervaţia „Pădurea Domnească” – guvaierul din lunca Prutului

Rezervaţia „Pădurea Domnească” – guvaierul din lunca Prutului

Rezervaţia “Pădurea Domnească” are o suprafaţă de 6032 hectare, a fost fondată în anul 1993 şi are menirea de a proteja una dintre cele mai bătrîne păduri din lunca Prutului. Administrator al acestui spaţiu unic, amplasat în zona localităţilor Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhneşti, Moara-Domnească, raionul Glodeni şi Chetriş, Călineşti, Drujineni şi Pruteni raionul Făleşti este Agenţia de Stat “Moldsilva”.

Vegetaţia “Pădurii Domneşti” – forestieră, pajiştile de luncă şi vegetaţia acvatică – s-a format în funcţie de condiţiile hidrologice, de soluri şi de alţi factori. Hotărîtoare a fost influenţa regimului apelor Prutului, a sistemelor de gîrle prin care apele Prutului şi rîuşorului Camenca pătrundeau şi alimentau cu ape pădurile, pajiştile, mai ales, în timpul inundaţiilor.

Pădurile se intind pe o suprafaţă de 4976,8 hectare, dintre care o parte mică e ocupată de răchitişuri, care formează zona de contact a spaţiului terestru cu apele Prutului, 455,6 hectare ocupă sălcişurile şi arţarul american, 1081,6 hectare – plopişurile şi 1471,7 ha (26%) – stejărişurile, care cresc pe cele mai ridicate locuri din luncă, la altitudinea de 53–60 m.

În apropierea satului Moara Domnească se află stejari seculari , ce depăşesc vîrsta de 200–250 de ani, unii dintre ei atingînd recordul la înălţime de 30–35 metri şi diametrul tulpinilor de 2 metri. Nicăieri în Moldova nu poate fi întîlnită o atare grupare de arbori seculari, care ne mărturisesc elocvent istoria naturii acestui meleag şi faima de odinioară a pădurilor noastre. După construcţia barajului Costeşti-Stînca, în multe locuri s-a uscat stejarul şi au apărut arboreturi derivate unde domină jugastrul (571,7 hectare).

Pajiştile de luncă mlăştinoase ocupă suprafeţe mici în preajma malurilor şi locurilor de stagnare a apelor. Apa este aproape de suprafaţă. Pajiştile de luncă propriu-zise s-au format pe locuri mai ridicate din luncă, cu soluri bogate şi suprasaturate, umede nesărăturate sau slab sărăturate. Vegetaţia acvatică ocupă suprafeţe mici, în special în cel mai mare bazin acvatic – lacul relict “La Fontal”, cu o suprafaţă de 24,2 hectare. Specificul său constă în faptul că este alimentat de cîteva izvoare ascendente, rare în Moldova, a căror apă are un grad mare de mineralizare.

Fauna din “Pădurea Domnească” este bogată şi variată, speciile predominante păstrîndu-se pe toată suprafaţa. Flora bogată şi variată cu o vegetaţie ierboasă bine dezvoltată oferă condiţii favorabile pentru înmulţirea şi dezvoltarea mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai tipici reprezentanţi ai copitatelor sînt cerbul nobil, căpriorul şi mistreţul. Efectivul numeric de căprior şi mistreţ este normal, însă există problema cerbului nobil, al cărui număr lasă de dorit. În limitele teritoriului dat se întîlnesc şi specii rare de animale, introduse în Cartea Roşie: pisica sălbatică, hermelina, jderul de pădure, chiţcanul cu abdomen alb, vidra şi nurca europeană.

Amplasarea teritoriului rezervaţiei în calea migraţiilor de toamnă şi primăvară a păsărilor creează condiţii optime pentru reproducerea şi dezvoltarea a circa 160 de specii. Majoritatea speciilor sînt dispersate mai puţin eterogen, avînd o densitate redusă, o parte din ele însă, în unele sectoare, sînt destul de numeroase. Speciile rare de păsări, care se întîlnesc pe teritoriul rezervaţiei, sînt lebăda cucuiată, ciocănitoarea neagră, lopătarul şi barza neagră.

Unul dintre monumentele naturale ale rezervaţiei este Ţara Bîtlanilor – păsări care cuibăresc pe stejari, – reprezentată de peste 1000 de exemplare de Stîrc cenuşiu, Stîrc de noapte şi Egreta mică. Stîrcul cenuşiu, care este dominant în colonie, se întoarce la noi la începutul lunii martie. Îşi construieşte cuibul pe arbori şi formează colonii. Cuiburile şi le construieşte din beţişoare, rămurele uscate şi le foloseşte cîţiva ani la rînd. Femela depune 3–4 ouă de o culoare verzuie-albăstruie şi se aşază la clocit după ce a depus primul ou. Puii apar după 26–27 zile şi, după două săptămîni, încep a zbura, îşi caută hrana – peşte, broaşte, insecte, rozătoare ş.a. – prin mlaştini şi iazuri nu prea adînci.

În “Pădurea Domnească” este amplasat şi un ţarc de 32 de hectare cu trei zimbri (un mascul şi două femele), care reprezintă o superbă atracţie turistică. Aceştia au fost aduşi pe 19 august 2005 în baza unui acord interstatal cu Polonia. În raţia zimbrului întră circa 131 specii de plante şi 27 specii de arbori şi arbuşti. Gîndindu-ne la viitor, putem spune că suprafaţa masivului forestier al rezervaţiei ar putea găzdui o micropopulaţie de 15–17 zimbri. Sperăm că, în rezultatul eforturilor comune ale oamenilor de ştiinţă, ale specialiştilor din producere şi ale comunităţilor locale, zimbrul nostru legendar se va întoarce în codrii Moldovei.

În ultimul timp tot mai multe itinerare turistice includ în sine şi monumentele naturale din “Pădurea Domnească”, astfel încît lesne puteţi găsi o posibilitate pentru a le vedea în toată amploarea lor şi a le admira farmecul indescriptibil.

Informaţii şi fotografii preluate de aici

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: