Vizită de iarnă la centrul turistic La Fontal, Pădurea Domnească

E iarnă. De ieri ninge întruna. Tocmai m-am întors din rezervația Pădurea Domnească. Am fost în vizită la centrul turistic La Fontal unde mi-am clătit retina cu peisaje frumoase și am înghețat zdravăn cu degetele pe aparatul foto. Dar ce nu face omul în numele artei?!

Revin după ce mi se dezmorțesc mîinile. Poate scot la capăt articolul.

(după vreo jumătate de oră de stat la sobă)

Mîinile dezmorțite, sufletul încălzit, fotografiile urcate pe Flickr. Așadar putem continua. După cum ziceam mai sus, ieri ninsoarea a ajuns și la noi în sat. Și dacă tot s-a lăsat îndelung așteptată, acum nu se mai dă dusă. Ați vrut iarnă adevărată? Iaca poftim: omăt, frig, viscol, drumuri înzăpezite. Tot tacîmul.

Și fiindcă eram tentat să-mi încerc aparatul foto iarna, oportunitatea a apărut imediat cu o mașină 4×4 ce mă aștepta la portiță să mă ducă La Fontal. M-a dus, m-a așteptat cuminte în frig, după care m-a adus înapoi acasă cu tot cu fotografii.

O parte din ele sînt mai jos, tot albumul aici.

Rezervaţia “Pădurea Domnească” vazută prin obiectiv

În continuarea articolului precedent, puteţi vedea rezervaţia “Pădurea Domnească” prin obiectivul Asfalt de Moldova.

Rezervaţia „Pădurea Domnească” – guvaierul din lunca Prutului

Rezervaţia “Pădurea Domnească” are o suprafaţă de 6032 hectare, a fost fondată în anul 1993 şi are menirea de a proteja una dintre cele mai bătrîne păduri din lunca Prutului. Administrator al acestui spaţiu unic, amplasat în zona localităţilor Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhneşti, Moara-Domnească, raionul Glodeni şi Chetriş, Călineşti, Drujineni şi Pruteni raionul Făleşti este Agenţia de Stat “Moldsilva”.

Vegetaţia “Pădurii Domneşti” – forestieră, pajiştile de luncă şi vegetaţia acvatică – s-a format în funcţie de condiţiile hidrologice, de soluri şi de alţi factori. Hotărîtoare a fost influenţa regimului apelor Prutului, a sistemelor de gîrle prin care apele Prutului şi rîuşorului Camenca pătrundeau şi alimentau cu ape pădurile, pajiştile, mai ales, în timpul inundaţiilor.

Pădurile se intind pe o suprafaţă de 4976,8 hectare, dintre care o parte mică e ocupată de răchitişuri, care formează zona de contact a spaţiului terestru cu apele Prutului, 455,6 hectare ocupă sălcişurile şi arţarul american, 1081,6 hectare – plopişurile şi 1471,7 ha (26%) – stejărişurile, care cresc pe cele mai ridicate locuri din luncă, la altitudinea de 53–60 m.

În apropierea satului Moara Domnească se află stejari seculari , ce depăşesc vîrsta de 200–250 de ani, unii dintre ei atingînd recordul la înălţime de 30–35 metri şi diametrul tulpinilor de 2 metri. Nicăieri în Moldova nu poate fi întîlnită o atare grupare de arbori seculari, care ne mărturisesc elocvent istoria naturii acestui meleag şi faima de odinioară a pădurilor noastre. După construcţia barajului Costeşti-Stînca, în multe locuri s-a uscat stejarul şi au apărut arboreturi derivate unde domină jugastrul (571,7 hectare).

Pajiştile de luncă mlăştinoase ocupă suprafeţe mici în preajma malurilor şi locurilor de stagnare a apelor. Apa este aproape de suprafaţă. Pajiştile de luncă propriu-zise s-au format pe locuri mai ridicate din luncă, cu soluri bogate şi suprasaturate, umede nesărăturate sau slab sărăturate. Vegetaţia acvatică ocupă suprafeţe mici, în special în cel mai mare bazin acvatic – lacul relict “La Fontal”, cu o suprafaţă de 24,2 hectare. Specificul său constă în faptul că este alimentat de cîteva izvoare ascendente, rare în Moldova, a căror apă are un grad mare de mineralizare.