Arhiva

Archive for the ‘Istoria satului’ Category

Satul Cobani are Muzeu de Istorie și Etnografie

22 Noiembrie 2012 2 comentarii

Ieri locuitorii din Cobani au avut un prilej de sărbătoare. E vorba de hramul satului marcat în fiecare an de ziua Sfințiilor Arhangheli Mihail și Gavril. Dragi consăteni, vă felicit pe această cale și vă prezint mai jos un cadou mai neobișnuit.

Probabil că mulți dintre voi știți deja, iar ceilalți vor se vor bucura să afle că începînd din acest an, în Cobani există un muzeu al satului. Numele acestuia este Muzeul de Istorie și Etnografie și a fost fondat la inițiativa doamnei Tamara Lupușor.

Tot dumneaei se ocupă de colectarea și întreținerea pieselor de muzeu care au fost donate de către oamenii din sat. Vă prezint mai jos două filmulețe. În primul din ele veți puteți vedea un interviu cu doamna Tamara, iar în cel de-al doilea o prezentarea a muzeului. Citește mai mult…

Anunțuri

Satul Cobani în timpul războiului

5 Septembrie 2011 1 comentariu

Mesaj de la Daniela Pociumbeanu – locuitoare a satului Cobani.

Buna ziua, e foarte frumos ceea ce faci, Andrei. Mă refer la site-ul despre Cobani, felicitări e o realizare deosebită!

Cînd eram mică, străbunica îmi povestea foarte des o istorie care pe atunci îmi părea o poveste. Nu am spus-o nimănui niciodată, din ce cauză nici eu nu știu. Am sa v-o scriu mai jos…

În timpul războiului nemții au avut de doua ori tabăra pe locul unde este acum monumentul în cinstea eroilor.Prima data la începutul războiului. Atunci erau binevoitori cu sătenii, dacă aveau nevoie de ceva – oua, găini, lapte – cereau de la locuitorii satului şi în schimb lăsau conserve de-ale lor. Străbunica locuia unde locuiește acum mătușa mea Vera Cechină(Cozmici. Pe atunci aceasta era ultima casa din sat aşa că atunci cînd soldaţii germani aveau nevoie de ceva, veneau mai întîi la dînsa.

Odată soldații au venit dar acasă erau doar copii. Gospodarii aveau purcei mici aşa că nemţii au prins unul și l-au luat cu ei. Cînd s-a întors străbunica, copii plîngeau – porcul nicăieri. După aceia oamenii care treceau pe lîngă tabăra nemților povesteau în sat că ei țineau purcelul cela pentru distracții. Cînd peste cîteva luni au plecat, au adus porcul înapoi, era cel puțin de 2 ori mai mare decît ceilalţi purcei. Aici partea hazlie a istoriei se încheie.

În 1944 cînd fasciştii se retrăgeau au organizat din nou pentru scurt timp o tabara pe acel loc. De această dată erau înrăiți și îi considerau pe toți trădători. În ultima zi au mers prin sat și au adunat barbati. Cîţi exact – nu ştiu, dar printre ei a nimerit şi străbunelul meu Mihail. I-au adunat acolo la marginea taberei, i-au obligat să sape o groapă şi apoi au fost toţi executaţi.La cîteva zile după ce s-au încheiat luptele, sătenii i-au dezgropat şi i-au înmormîntat din nou în cimitir.

Categorii:Istoria satului

Istoria satului Cobani

21 August 2011 1 comentariu

Cei interesați să afle mai multe despre istoria satului Cobani o pot face citind documentul de mai jos. Acesta conține o sinteză a informațiilor pe care le-am găsit referitor la istoria satului Cobani. Lectură plăcută!

Satul Cobani între istorie şi tradiţie

19 August 2011 2 comentarii

Situat în regiunea de nord a Republicii Moldova la aproximativ 200 km de capitala Chişinău, satul Cobani este o localitate frumoasă care se zbate între istorie şi legendă.

Conform ultimelor investigaţii istorice satul Cobani este localitatea cu cea mai timpurie atestare documentară de pe teritoriul Republicii Moldova. Originea satului este legată de așezările Zubreuţi și Vasileuți care erau situate în lunca Prutului, principala ocupație a locuitorilor acestora fiind pescuitul.

Cei care doreau să treacă râul spre Iași, Botoșani ocolind vama coborau la pescarii cu bărci, plăteau niscaiva bani și treceau râul. ”Pe unde ai trecut Prutul?” întrebau călătorii. ”Mai jos de Suta de movile…” răspundea de cele mai multe ori cineva. ”Cu bani?” întrebau primii. ”Cu bani, cu bani!” răspundeau ei.

Astfel a avut loc asocierea acestor localități cu numele Cubani. Prima menționare a satului cu denumirea Cubani apare la 3 iunie 1374 în Documentele privind Istoria României (veacurile 14-15):

„Inundațiile devastatoare ale Prutului i-au silit pe pescari să schimbe năvoadele pe coase și pluguri, aceștia și-au mutat cuiburile lângă stâncile ocrotitoare de pe râul Camenca, aducând pe vatra noua și supranumele Cubani. Astfel Zubreuții, zis și Vasileuții Mari, s-au contopit intr-o singura așezare Cubani.”

Locuitorii din Zubreuti și Vasileuti au luat cu ei și denumirea de Cubani atunci când s-au mutat peste deal și au format o localitate ce se găsea pe drumul comercial spre Ștefăneștii. O mare parte din locuitori s-au mutat din cauza inundațiilor, alții fiind forțați să părăsească Zubreuții și Vasileuții de către generalul Garting, guvernatorul Basarabiei din a cărui moșie făcea parte această zonă.

În acea perioadă a fost construită biserica din lemn tare care a ajuns până în zilele noastre ca un monument de arhitectură națională medievala. Cele două denumiri Cubani și Cobani fac referire la numele localității din arhiva românească și cea rusească, ambele erau folosite pentru a se referi la același sat.

%d blogeri au apreciat asta: