Vizită de iarnă la centrul turistic La Fontal, Pădurea Domnească

E iarnă. De ieri ninge întruna. Tocmai m-am întors din rezervația Pădurea Domnească. Am fost în vizită la centrul turistic La Fontal unde mi-am clătit retina cu peisaje frumoase și am înghețat zdravăn cu degetele pe aparatul foto. Dar ce nu face omul în numele artei?!

Revin după ce mi se dezmorțesc mîinile. Poate scot la capăt articolul.

(după vreo jumătate de oră de stat la sobă)

Mîinile dezmorțite, sufletul încălzit, fotografiile urcate pe Flickr. Așadar putem continua. După cum ziceam mai sus, ieri ninsoarea a ajuns și la noi în sat. Și dacă tot s-a lăsat îndelung așteptată, acum nu se mai dă dusă. Ați vrut iarnă adevărată? Iaca poftim: omăt, frig, viscol, drumuri înzăpezite. Tot tacîmul.

Și fiindcă eram tentat să-mi încerc aparatul foto iarna, oportunitatea a apărut imediat cu o mașină 4×4 ce mă aștepta la portiță să mă ducă La Fontal. M-a dus, m-a așteptat cuminte în frig, după care m-a adus înapoi acasă cu tot cu fotografii.

O parte din ele sînt mai jos, tot albumul aici.

Lacul de lîngă Stînca Mare în culorile toamnei

Cu două săptămîni în urmă am fost la pescuit la iazul de lîngă Stînca Mare. Din fericire am avut parte de o zi caldă și însorită, numai bună de petrecut în natură. Și fiindcă pescuitul nu mergea prea bine am decis să fac o plimbare în jurul apei pentru a admira peisajul din jur.

Mi-am amintit de expedițiile turistice pe care le-am făcut cîndva în această zonă și de oamenii minunați pe care i-am cunoscut cu această ocazie. Am remarcat de asemenea că în jurul lacului au fost amenajate locuri de campare, băncuțe și grătare precum și două căsuțe în care se pot adăposti turiștii în caz de vreme urîtă.

Le puteți vedea pe toate în fotografiile de mai jos.

Liceul din Cobani va fi reparat și izolat termic

În această toamnă au început lucrările de izolare termică a Liceului Teoretic Cobani. Izolarea pereților exteriori face parte dintr-un proces de reparație exterioară a clădirii numărul 1 a Liceului din Cobani. În cadrul acestui proces vor fi reparate trotuarele, geamurile și vor fi realizate și alte lucrări de exterior.

Pentru izolare vor fi folosite plăci de vata minerală care prezintă un raport bun de performanță termică și acustică și au avantajul de a fi non combustibile (adică nu se aprind ușor). Reparația va fi realizată din fondul liceului cu un ajutor din partea Consiliului Raional Glodeni.

Lucrările de reparație urmează să fie finalizate în cursul următoarelor 2-3 săptămîni. Tot în această toamnă se va începe și folosirea centralei de încălzire cu biomasă. Cazangeria a fost construită anul trecut cu ajutorul fondurilor europene.

Putem spune așadar că în acest an Liceul Teoretic Cobani va fi mai pregătit ca niciodată să facă față sezonului rece (foto cu lucrările în curs mai jos).

Satul Cobani între istorie şi tradiţie

Situat în regiunea de nord a Republicii Moldova la aproximativ 200 km de capitala Chişinău, satul Cobani este o localitate frumoasă care se zbate între istorie şi legendă.

Conform ultimelor investigaţii istorice satul Cobani este localitatea cu cea mai timpurie atestare documentară de pe teritoriul Republicii Moldova. Originea satului este legată de așezările Zubreuţi și Vasileuți care erau situate în lunca Prutului, principala ocupație a locuitorilor acestora fiind pescuitul.

Cei care doreau să treacă râul spre Iași, Botoșani ocolind vama coborau la pescarii cu bărci, plăteau niscaiva bani și treceau râul. ”Pe unde ai trecut Prutul?” întrebau călătorii. ”Mai jos de Suta de movile…” răspundea de cele mai multe ori cineva. ”Cu bani?” întrebau primii. ”Cu bani, cu bani!” răspundeau ei.

Astfel a avut loc asocierea acestor localități cu numele Cubani. Prima menționare a satului cu denumirea Cubani apare la 3 iunie 1374 în Documentele privind Istoria României (veacurile 14-15):

„Inundațiile devastatoare ale Prutului i-au silit pe pescari să schimbe năvoadele pe coase și pluguri, aceștia și-au mutat cuiburile lângă stâncile ocrotitoare de pe râul Camenca, aducând pe vatra noua și supranumele Cubani. Astfel Zubreuții, zis și Vasileuții Mari, s-au contopit intr-o singura așezare Cubani.”

Locuitorii din Zubreuti și Vasileuti au luat cu ei și denumirea de Cubani atunci când s-au mutat peste deal și au format o localitate ce se găsea pe drumul comercial spre Ștefăneștii. O mare parte din locuitori s-au mutat din cauza inundațiilor, alții fiind forțați să părăsească Zubreuții și Vasileuții de către generalul Garting, guvernatorul Basarabiei din a cărui moșie făcea parte această zonă.

În acea perioadă a fost construită biserica din lemn tare care a ajuns până în zilele noastre ca un monument de arhitectură națională medievala. Cele două denumiri Cubani și Cobani fac referire la numele localității din arhiva românească și cea rusească, ambele erau folosite pentru a se referi la același sat.