Lacul de lîngă Stînca Mare în culorile toamnei

Cu două săptămîni în urmă am fost la pescuit la iazul de lîngă Stînca Mare. Din fericire am avut parte de o zi caldă și însorită, numai bună de petrecut în natură. Și fiindcă pescuitul nu mergea prea bine am decis să fac o plimbare în jurul apei pentru a admira peisajul din jur.

Mi-am amintit de expedițiile turistice pe care le-am făcut cîndva în această zonă și de oamenii minunați pe care i-am cunoscut cu această ocazie. Am remarcat de asemenea că în jurul lacului au fost amenajate locuri de campare, băncuțe și grătare precum și două căsuțe în care se pot adăposti turiștii în caz de vreme urîtă.

Le puteți vedea pe toate în fotografiile de mai jos.

Reciful Stînca Mare – perla de lînga satul Cobani

Stînca Mare este cel mai sudic monument geologic din brîul coralier al Prutului de Mijloc format acum 15 milioane de ani, care începe la frontiera de nord a republicii.

Şirul de toltre din apropierea satului Cobani este alcătuit din 3 parţi, dintre care acea care se aşterne nemijlocit deasupra satului şi valea rîului Camenca se numeşte – Stînca Mare.

O parte din ea, din păcate, a fost aruncată în aer şi apoi exploatată industrial pentru extragerea calcarului valoros. Abia în anul 1988, cu eforturile sătenilor şi a ecologiştilor a fost întreruptă orice activitate de producţie pe teritoriul acestei rezervaţii.

Însăşi Stînca Mare măsoară aproximativ 1 km şi este o prelungire a şirului de toltre, întinzîndu-se pe cîţiva km de-a lungul albiei rîului Camenca şi pe alocuri fiind întretăiată de rîul şerpuitor pe mai multe porţiuni.

Masivul de toltre Stînca Mare, este cel mai înalt dintre toate celelalte din acest şir, stînca este presărată cu o mulţime de peşteri, care, din spusele sătenilor, au existat, conform amintirilor din bătrîni din cele mai vechi timpuri.

Este cunoscut, de asemenea că, pe aceste stînci şi în apropierea lor s-au făcut numeroase săpături, în rezultatul cărora au fost găsite urme de specii rare şi dispărute în prezent de animale şi păsări, precum şi artefacte ale culturii Cucuteni-Tripolie.

A doua parte a masivului de toltre este situat la o oarecare distanţă de satul Cobani şi este scăldat din 3 părţi de apele rîului Camenca, creînd un peisaj cu totul special şi unic, care aminteşte mai curînd o cetate medievală, înconjurată cu şanţuri de apă. Lunca rîului e ca un aşternut de stuf, care a crescut şi s-a îndesit, ceea ce-i oferă peisajului un farmec şi mai admirabil.

Peisajele care se deschid din vîrful stîncii de toltre sînt impresionante. Suprafaţa plană verde-argintie care se aşterne pînă la orizont, plopii piramidali înalţi de-a lungul drumurilor, turmele păscînd, pătratele cîmpurilor şi fragmentele de stînci toltrice împrăştiate pe ici-colo te fascinează pur şi simplu.

Informații și fotografii preluate de aici