Arhiva

Archive for the ‘Destinații turistice’ Category

Apus de soare pe Movila Țiganului, Suta de Movile

Aseară am admirat un apus de soare pe Movila Țiganului – cel mai înalt deal din ansamblul natural Suta de Movile. Ceea ce vedeți jos este o livadă frumoasă de prune. Oamenii tocmai îi culegeau roadele și le încărcau în camion.

Am gustat și eu din ele. Erau foarte bune. Despre Suta de Movile am scris mai pe larg în acest articol. Click mai jos pentru a vedea filmarea de la cei 60 m înălțime. Cîți dintre voi ați urcat vreodată acolo? Citește mai mult…

Anunțuri

Vizită de iarnă la centrul turistic La Fontal, Pădurea Domnească

29 Decembrie 2014 2 comentarii

E iarnă. De ieri ninge întruna. Tocmai m-am întors din rezervația Pădurea Domnească. Am fost în vizită la centrul turistic La Fontal unde mi-am clătit retina cu peisaje frumoase și am înghețat zdravăn cu degetele pe aparatul foto. Dar ce nu face omul în numele artei?!

Revin după ce mi se dezmorțesc mîinile. Poate scot la capăt articolul.

(după vreo jumătate de oră de stat la sobă)

Mîinile dezmorțite, sufletul încălzit, fotografiile urcate pe Flickr. Așadar putem continua. După cum ziceam mai sus, ieri ninsoarea a ajuns și la noi în sat. Și dacă tot s-a lăsat îndelung așteptată, acum nu se mai dă dusă. Ați vrut iarnă adevărată? Iaca poftim: omăt, frig, viscol, drumuri înzăpezite. Tot tacîmul.

Și fiindcă eram tentat să-mi încerc aparatul foto iarna, oportunitatea a apărut imediat cu o mașină 4×4 ce mă aștepta la portiță să mă ducă La Fontal. M-a dus, m-a așteptat cuminte în frig, după care m-a adus înapoi acasă cu tot cu fotografii.

O parte din ele sînt mai jos, tot albumul aici.

Citește mai mult…

Lacul de lîngă Stînca Mare în culorile toamnei

27 Octombrie 2014 Lasă un comentariu

cu-undita-in-lacCu două săptămîni în urmă am fost la pescuit la iazul de lîngă Stînca Mare. Din fericire am avut parte de o zi caldă și însorită, numai bună de petrecut în natură. Și fiindcă pescuitul nu mergea prea bine am decis să fac o plimbare în jurul apei pentru a admira peisajul din jur.

Mi-am amintit de expedițiile turistice pe care le-am făcut cîndva în această zonă și de oamenii minunați pe care i-am cunoscut cu această ocazie. Am remarcat de asemenea că în jurul lacului au fost amenajate locuri de campare, băncuțe și grătare precum și două căsuțe în care se pot adăposti turiștii în caz de vreme urîtă.

Le puteți vedea pe toate în fotografiile de mai jos.

Ţara bîtlanilor – un cuib ascuns în Pădurea domnească

15 August 2011 2 comentarii

Ţara bîtlanilor se află în preajma satului Balatina și a satului Cobani, raionul Glodeni, în pădurea de stejari din lunca rîului Prut. Țara bîtlanilor este parte componentă a unei rezervaţii mari „Pădurea domnească”, suprafaţa totală a căruia depăşeşte 6 mii de hectare.

Suprafaţa pădurii de stejar, unde-şi fac cuiburile 3 tipuri de bîtlani nu este foarte mare – circa 1 hectar. Însă, nicăieri în Moldova nu veţi putea vedea pe un teritoriu atît de mic o populaţie atît de mare de păsări, care mai de care mai frumoase.

Populaţia bîtlanilor constă din trei specii: stîrcul cenuşiu (Ardea cinerea), stîrcul de noapte (Nycticorax nycticorax), egreta mică (Egretta garzetta), numărul total de păsări care-şi fac cuiburile aici, potrivit diverselor estimări constituie de la 500 pînă la 1000 de exemplare. În rezervaţie predomină stîrcul cenuşiu.

Pădurea inundabilă care se întinde de-a lungul malului stîng al Prutului este foarte pitorească, deosebit de frumoasă primăvara, cînd poienile se scaldă în flori, dar şi toamna tîrziu, cînd bogăţia culorilor te vrăjeşte.

Pădurea arată mai modest în locurile unde-şi fac cuiburile păsările, iar acest lucru este legat nemijlocit de acel fapt, că bîtlanii îşi au cuiburile aici de mulţi ani.

De obicei stîrcii îşi fac cuiburile pe crengile imense din vîrful stejarilor, care au circa 20 de metri şi chiar mai mult. Păsările preferă bifurcaţiile crengilor, acolo îşi fac cuiburile, dar preferă să stea pe crengile goale şi adesea uscate, de unde le este mai uşor să vadă pericolul în cazul în care se apropie.

Deşi, aici nimeni nu le ameninţă, pentru că aceste locuri fac parte din rezervaţie şi se află în apropierea graniţei, oamenii călătoresc rar prin aceste locuri şi chiar daca ajung sînt foarte atenţi cu coloniile de păsări. Nici un animal terestru nu este o ameninţare pentru bîtlani. Însă puii căzuţi din cuiburi sînt o pradă uşoară pentru vulpi.

Nu este deloc simplu să ajungi în Ţara Bîtlanilor, căci spre ea duce un singur drum de ţară chiar prin cîmp, iar noi am reuşit să ajungem într-acolo numai după o mulţime de întrebări adresate localnicilor. Rezultatul călătoriei noastre este un reportaj foto, pe care vi-l propunem spre atenţie Dvs.

Informații și fotografii preluate de aici

Suta de Movile – enigma de lîngă satul Cobani

11 August 2011 1 comentariu

Monumentul Suta de Movile se întinde pe un teritoriu de aproximativ 1.600 de ha în regiunea satelor Branişte, Avrămeni și Cobani din raionul Glodeni. Suta de Movile reprezintă un teren deluros, care se aşterne de-a lungul văii Prutului, ocupînd 6 terase ale rîului.

Acesta este singurul loc din Europa, unde sînt concentrate într-un număr atît de mare recife submarine ale mărilor antice care acopereau pe atunci acest teritoriu – Marea Tortoniană şi Sarmatică. Astfel, acest relief s-a format zece sau douăzeci de milioane de ani în urmă. Ce-i drept există şi un alt punct de vedere ştiinţific, conform căruia acest relief complex s-ar fi format în rezultatul spălării rocilor sedimentare moi, dar şi ca rezultat a alunecărilor de teren.

Există, de asemenea, legenda conform căreia aceste dealuri apar ca movile, construite aici de cuceritorii acestor locuri în timpuri străvechi, înmormîntînd după o luptă sîngeroasă ostaşii săi: în movile mici – soldaţii obişnuiţi, în cele mari – comandanţii militari. Dimitrie Cantemir a numit această localitate ”Centum Monticuli”.

Valea celor „O Sută de Movile” face parte din rezervaţia ştiinţifică „Pădurea domnească” și se aşterne pe o distanţă de 8 km în lungime, avînd o lăţime de la 1,7 pînă la 2,3 km şi fiind situată paralel cu cursul rîului Prut, care curge la o distanţă de aproximativ 1,5 km de ea.

În total, pe această cîmpie sînt mai mult de 3,5 mii de dealuri cu înălţimea de la 3-5 pînă la 60 de m. Cel mai înalt deal este situat la răscrucea a 3 drumuri, are o înălţime de 60 m şi se numeşte Movila Ţiganului. Anume de pe această movilă este cel mai bine să priveşti și să contemplezi acest monument unic al naturii.

Informații și fotografii preluate de aici

Rezervaţia “Pădurea Domnească” vazută prin obiectiv

În continuarea articolului precedent, puteţi vedea rezervaţia “Pădurea Domnească” prin obiectivul Asfalt de Moldova.

Cheile Butești – poarta spre satul moldovenesc

6 August 2011 2 comentarii

Cheile Butești sînt situate la sud de satul Buteşti, la cîțiva kilometri de satul Cobani. Stînca are o suprafaţă de 110 ha. Rîul Camenca este străbătut de un canion pitoresc cu sedimente de calcar în zona Prutului. Reciful cu acelaşi nume ca şi localitatea, are dimensiuni impresionante – mai mult de 2 km lungime şi 125 m lăţime şi este înconjurat din ambele părţi de rîul Camenca.

Această formaţiune geologică, defileul Buteşti, ca şi întregul şir de toltre ale bazinului Prutului Mijlociu s-a format cu 15-20 milioane de ani în urmă în apele tropicale calde ale Mării Sarmatice şi Mării Tortoniene din schelete de corali, moluşte, scoici, alge, animale şi organisme marine.

La 3 km de rîuleţul Camenca se află un recif sfărîmat în două părţi, care se numesc respectiv „La marginea stîncii” şi „Stînca mare”. În una dintre ultimele peşteri se află o locuinţa umană din era paleolitică şi mezolitică. În straturile ei, la o adîncime de mai mult de 5 metri, au fost descoperite rămăşiţe pietrificate ale animalelor şi instrumente de lucru din piatră. Pe recif s-au păstrat urmele unei cetăţi din neolitic, apărată de maluri abrupte şi de un val de pămînt.

„Toltrele Prutului” sînt concentrate pe un teritoriu restrîns, în bazinele rîurilor mici Larga, Vilia, Lopatnic, Draghişte, Racovăţ, Ciugur şi Camenca, care se varsă în Prutul de Mijloc. Chiar dacă, şirul de recife este surpat considerabil, el este un tot întreg şi astăzi are o întindere de aproximativ 200 km. Astfel, „Toltrele Prutului” nu se află chiar pe malul Prutului, ci în bazinul afluenților lui, la cîţiva km de malul lui stîng.

Informații și fotografii preluate de aici

%d blogeri au apreciat asta: