Telefoane utile

Liceul Teoretic Cobani : 72454

Primăria Cobani : 72236

Oficiul Postal : 72233

Spital : 72594

Grădinița : 72462

Cariera de piatră : 72435

Pichetul de grăniceri : 72361

Moara și oloinița : 72230

Centrul Resurse Tineret : 93007

Cod postal: MD-4918

Ţara bîtlanilor – un cuib ascuns în Pădurea domnească

Ţara bîtlanilor se află în preajma satului Balatina și a satului Cobani, raionul Glodeni, în pădurea de stejari din lunca rîului Prut. Țara bîtlanilor este parte componentă a unei rezervaţii mari „Pădurea domnească”, suprafaţa totală a căruia depăşeşte 6 mii de hectare.

Suprafaţa pădurii de stejar, unde-şi fac cuiburile 3 tipuri de bîtlani nu este foarte mare – circa 1 hectar. Însă, nicăieri în Moldova nu veţi putea vedea pe un teritoriu atît de mic o populaţie atît de mare de păsări, care mai de care mai frumoase.

Populaţia bîtlanilor constă din trei specii: stîrcul cenuşiu (Ardea cinerea), stîrcul de noapte (Nycticorax nycticorax), egreta mică (Egretta garzetta), numărul total de păsări care-şi fac cuiburile aici, potrivit diverselor estimări constituie de la 500 pînă la 1000 de exemplare. În rezervaţie predomină stîrcul cenuşiu.

Pădurea inundabilă care se întinde de-a lungul malului stîng al Prutului este foarte pitorească, deosebit de frumoasă primăvara, cînd poienile se scaldă în flori, dar şi toamna tîrziu, cînd bogăţia culorilor te vrăjeşte.

Pădurea arată mai modest în locurile unde-şi fac cuiburile păsările, iar acest lucru este legat nemijlocit de acel fapt, că bîtlanii îşi au cuiburile aici de mulţi ani.

De obicei stîrcii îşi fac cuiburile pe crengile imense din vîrful stejarilor, care au circa 20 de metri şi chiar mai mult. Păsările preferă bifurcaţiile crengilor, acolo îşi fac cuiburile, dar preferă să stea pe crengile goale şi adesea uscate, de unde le este mai uşor să vadă pericolul în cazul în care se apropie.

Deşi, aici nimeni nu le ameninţă, pentru că aceste locuri fac parte din rezervaţie şi se află în apropierea graniţei, oamenii călătoresc rar prin aceste locuri şi chiar daca ajung sînt foarte atenţi cu coloniile de păsări. Nici un animal terestru nu este o ameninţare pentru bîtlani. Însă puii căzuţi din cuiburi sînt o pradă uşoară pentru vulpi.

Nu este deloc simplu să ajungi în Ţara Bîtlanilor, căci spre ea duce un singur drum de ţară chiar prin cîmp, iar noi am reuşit să ajungem într-acolo numai după o mulţime de întrebări adresate localnicilor. Rezultatul călătoriei noastre este un reportaj foto, pe care vi-l propunem spre atenţie Dvs.

Informații și fotografii preluate de aici

Centrul de resurse pentru tineret Cobani

În anul 2009 în satul Cobani a fost fondat Centrul de resurse pentru tineret. Vă invit să priviţi un interviu realizat de TVPrim cu managerul centrului – doamna Iulia Dănilă.

Suta de Movile – enigma de lîngă satul Cobani

Monumentul Suta de Movile se întinde pe un teritoriu de aproximativ 1.600 de ha în regiunea satelor Branişte, Avrămeni și Cobani din raionul Glodeni. Suta de Movile reprezintă un teren deluros, care se aşterne de-a lungul văii Prutului, ocupînd 6 terase ale rîului.

Acesta este singurul loc din Europa, unde sînt concentrate într-un număr atît de mare recife submarine ale mărilor antice care acopereau pe atunci acest teritoriu – Marea Tortoniană şi Sarmatică. Astfel, acest relief s-a format zece sau douăzeci de milioane de ani în urmă. Ce-i drept există şi un alt punct de vedere ştiinţific, conform căruia acest relief complex s-ar fi format în rezultatul spălării rocilor sedimentare moi, dar şi ca rezultat a alunecărilor de teren.

Există, de asemenea, legenda conform căreia aceste dealuri apar ca movile, construite aici de cuceritorii acestor locuri în timpuri străvechi, înmormîntînd după o luptă sîngeroasă ostaşii săi: în movile mici – soldaţii obişnuiţi, în cele mari – comandanţii militari. Dimitrie Cantemir a numit această localitate ”Centum Monticuli”.

Valea celor „O Sută de Movile” face parte din rezervaţia ştiinţifică „Pădurea domnească” și se aşterne pe o distanţă de 8 km în lungime, avînd o lăţime de la 1,7 pînă la 2,3 km şi fiind situată paralel cu cursul rîului Prut, care curge la o distanţă de aproximativ 1,5 km de ea.

În total, pe această cîmpie sînt mai mult de 3,5 mii de dealuri cu înălţimea de la 3-5 pînă la 60 de m. Cel mai înalt deal este situat la răscrucea a 3 drumuri, are o înălţime de 60 m şi se numeşte Movila Ţiganului. Anume de pe această movilă este cel mai bine să priveşti și să contemplezi acest monument unic al naturii.

Informații și fotografii preluate de aici

Rezervaţia “Pădurea Domnească” vazută prin obiectiv

În continuarea articolului precedent, puteţi vedea rezervaţia “Pădurea Domnească” prin obiectivul Asfalt de Moldova.

Cheile Butești – poarta spre satul moldovenesc

Cheile Butești sînt situate la sud de satul Buteşti, la cîțiva kilometri de satul Cobani. Stînca are o suprafaţă de 110 ha. Rîul Camenca este străbătut de un canion pitoresc cu sedimente de calcar în zona Prutului. Reciful cu acelaşi nume ca şi localitatea, are dimensiuni impresionante – mai mult de 2 km lungime şi 125 m lăţime şi este înconjurat din ambele părţi de rîul Camenca.

Această formaţiune geologică, defileul Buteşti, ca şi întregul şir de toltre ale bazinului Prutului Mijlociu s-a format cu 15-20 milioane de ani în urmă în apele tropicale calde ale Mării Sarmatice şi Mării Tortoniene din schelete de corali, moluşte, scoici, alge, animale şi organisme marine.

La 3 km de rîuleţul Camenca se află un recif sfărîmat în două părţi, care se numesc respectiv „La marginea stîncii” şi „Stînca mare”. În una dintre ultimele peşteri se află o locuinţa umană din era paleolitică şi mezolitică. În straturile ei, la o adîncime de mai mult de 5 metri, au fost descoperite rămăşiţe pietrificate ale animalelor şi instrumente de lucru din piatră. Pe recif s-au păstrat urmele unei cetăţi din neolitic, apărată de maluri abrupte şi de un val de pămînt.

„Toltrele Prutului” sînt concentrate pe un teritoriu restrîns, în bazinele rîurilor mici Larga, Vilia, Lopatnic, Draghişte, Racovăţ, Ciugur şi Camenca, care se varsă în Prutul de Mijloc. Chiar dacă, şirul de recife este surpat considerabil, el este un tot întreg şi astăzi are o întindere de aproximativ 200 km. Astfel, „Toltrele Prutului” nu se află chiar pe malul Prutului, ci în bazinul afluenților lui, la cîţiva km de malul lui stîng.

Informații și fotografii preluate de aici

Rezervaţia „Pădurea Domnească” – guvaierul din lunca Prutului

Rezervaţia “Pădurea Domnească” are o suprafaţă de 6032 hectare, a fost fondată în anul 1993 şi are menirea de a proteja una dintre cele mai bătrîne păduri din lunca Prutului. Administrator al acestui spaţiu unic, amplasat în zona localităţilor Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhneşti, Moara-Domnească, raionul Glodeni şi Chetriş, Călineşti, Drujineni şi Pruteni raionul Făleşti este Agenţia de Stat “Moldsilva”.

Vegetaţia “Pădurii Domneşti” – forestieră, pajiştile de luncă şi vegetaţia acvatică – s-a format în funcţie de condiţiile hidrologice, de soluri şi de alţi factori. Hotărîtoare a fost influenţa regimului apelor Prutului, a sistemelor de gîrle prin care apele Prutului şi rîuşorului Camenca pătrundeau şi alimentau cu ape pădurile, pajiştile, mai ales, în timpul inundaţiilor.

Pădurile se intind pe o suprafaţă de 4976,8 hectare, dintre care o parte mică e ocupată de răchitişuri, care formează zona de contact a spaţiului terestru cu apele Prutului, 455,6 hectare ocupă sălcişurile şi arţarul american, 1081,6 hectare – plopişurile şi 1471,7 ha (26%) – stejărişurile, care cresc pe cele mai ridicate locuri din luncă, la altitudinea de 53–60 m.

În apropierea satului Moara Domnească se află stejari seculari , ce depăşesc vîrsta de 200–250 de ani, unii dintre ei atingînd recordul la înălţime de 30–35 metri şi diametrul tulpinilor de 2 metri. Nicăieri în Moldova nu poate fi întîlnită o atare grupare de arbori seculari, care ne mărturisesc elocvent istoria naturii acestui meleag şi faima de odinioară a pădurilor noastre. După construcţia barajului Costeşti-Stînca, în multe locuri s-a uscat stejarul şi au apărut arboreturi derivate unde domină jugastrul (571,7 hectare).

Pajiştile de luncă mlăştinoase ocupă suprafeţe mici în preajma malurilor şi locurilor de stagnare a apelor. Apa este aproape de suprafaţă. Pajiştile de luncă propriu-zise s-au format pe locuri mai ridicate din luncă, cu soluri bogate şi suprasaturate, umede nesărăturate sau slab sărăturate. Vegetaţia acvatică ocupă suprafeţe mici, în special în cel mai mare bazin acvatic – lacul relict “La Fontal”, cu o suprafaţă de 24,2 hectare. Specificul său constă în faptul că este alimentat de cîteva izvoare ascendente, rare în Moldova, a căror apă are un grad mare de mineralizare.